Membrii comisiei de verificare formată din experți internaționali, care a analizat starea monumentelor lui Constantin Brâncuși din Parcul Central al municipiului Târgu-Jiu, au prezentat marți într-o conferință de presă concluziile raportului, primele date arătând că starea monumentelor este una bună.

Potrivit lui Jan de Maere, profesor asociat la Duke University din Carolina de Nord și la VUB Free University din Bruxelles, condiția generală a monumentelor este bună, fiind necesară însă de acum înainte o monitorizare atentă a evoluției materialelor din care sunt făcute operele.

"S-au început lucrările comisiei de experți la București unde s-a discutat în principal despre studiul geologic, s-a continuat aici vizitând ansamblul, în special Poarta Sărutului. Deși unele segmente ale Porții sunt foarte bine prezervate datorită calității pietrei, totuși există și niște mici probleme. Acestea se rezolvă întâi prin monitorizarea monumentului. Am localizat în parc și am studiat câteva dintre pietrele rămase din timpul lucrărilor la ansamblu, am putut să comparăm modul în care această piatră, pe care nu s-a intervenit în niciun fel, a lucrat în decursul anilor cu modul în a lucrat piatra pusă pe monument și care a fost supusă diverselor intervenții. Ceea ce a reprezentat marea problemă a fost lipsa de monitorizare, evoluția crustei care s-a așezat pe piatră trebuie studiată de-a lungul câtorva ani ca să se poată lua măsurile pe zone foarte mici în așa fel încât intervenția să nu mai aibă o importantă atât de mare pentru că Brâncuși însuși s-a dorit ca această piatră să evolueze, de asta și-a ales această piatră ca să evolueze în timp și îmbătrânirea să îi dea un plus de valoare", a afirmat profesorul Jan de Maere.

El a menționat singura problemă semnificativă din punct de vedere structural este pe partea de vest a monumentului, în zona dinspre râul Jiu, aici existând un molon care a suferit modificări de-a lungul timpului, cauzele fiind încă necunoscute.

"Singura problemă mai importantă din punct de vedere structural este pe zona de vest a monumentului, pe partea către râul Jiu, este o zonă cu un molon care trebuie să fie urmărita de geologi să vedem dacă problema care a apărut este din cauza presiunii de deasupra sau este o reacție naturală a molonului respectiv. Trebuie făcut un astfel de releveu în care să se urmărească și toate vechile intervenții ce s-au făcut în așa fel încât să putem ști exact care au fost problemele care au creat această dificultate în piatră. Pentru că intervențiile au fost mult prea multe în ultimul timp, trebuie să lăsăm ca piatra să lucreze în mod natural așa cum și-a dorit și artistul. Trebuie spus că monumentul nu este într-o stare de risc, trebuie însă monitorizată structura, modul în care moloanele sunt fixate, relația cu betonul care face partea de structură a monumentului și acest lucru poate fi ușor monitorizat acum cu ajutorul tomografiilor, a intervențiilor și monitorizării noninvazive care ne va aduce toate datele așa încât să putem avea o imagine corectă a ceea ce se întâmplă pe suprafața operei", a spus Jan de Maere.

Ca o măsură suplimentară pentru evitarea producerii de acțiuni precum cea de spălare cu jet de apă sub presiune a Porții Sărutului, expertul internațional a precizat că membrii comisiei au elaborat un ghid în care se specifică modalitățile permisive de restaurare și de monitorizare, acesta urmând să fie făcut public atât în țară, cât și în străinătate. Fiecare membru și-a adus aportul personal în elaborarea ghidului respectiv.

"Comisia a făcut un ghid în care se specifică modalitățile permisive de restaurare și de monitorizare, acest raport va fi public și publicat în așa fel încât toată lumea, inclusiv comunitatea internațională, să îl cunoască și va garanta că orice intervenție făcută va fi conformă cu metodologia specifică pe monumentele istorice. Fiecare dintre membrii comisiei a semnat acest raport, fiecare a avut participarea personală în stabilirea acestui mod în care se va putea lucra pe monument și dacă se dorește ca Brâncuși să fie onorat așa cum valoarea lui merită, (...) atunci trebuie găsite soluții pentru punerea în valoare a acestei căi inițiatice pe care el a gândit-o", a conchis Jan de Maere.

AGERPRES/(AS — autor: Irina Poenaru, editor: Ștefan Gabrea)