Rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016 au fost publicate la 15 decembrie 2016. După comunicarea rezultatelor finale ale alegerilor, parlamentul nou-ales se întrunește, la convocarea președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri, potrivit Constituției României.

Cine conduce ședințele celor două camere ale parlamentului până la validarea mandatelor noilor parlamentari

Camera Deputaților și Senatul nou-alese se întrunesc în ziua și la ora stabilite, prin actul de convocare emis de președintele României, se precizează în Regulamentele celor două camere.

Până la alegerea Biroului permanent, lucrările Camerei Deputaților sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, respectiv de cel mai în vârstă senator, în calitate de președinte de vârstă, asistați de cei mai tineri 4 deputați sau senatori, în calitate de secretari.

De asemenea, mandatul camerelor se prelungește până la întrunirea legală a noului parlament. În această perioadă, nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice, potrivit prevederilor constituționale (art. 63, alin. 4).

În perioada cuprinsă între data alegerilor și alegerea birourilor permanente ale camerelor nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepția celor care privesc validarea mandatelor de deputat/senator sau procedurile necesare depunerii jurământului.

Validarea mandatelor de deputați și senatori

În vederea validării mandatelor noilor parlamentari, cele două camere aleg, în prima lor ședință, o comisie compusă din 30 de deputați, respectiv 15 senatori care reflectă configurația politică a fiecăreia dintre camere. Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmește un raport în care vor fi nominalizați parlamentarii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.

Comisia de validare face propuneri de validare sau de invalidare, după ce a verificat dacă fiecare deputat sau senator a îndeplinit condițiile de eligibilitate și a depus la dosar toate documentele cerute de legislația în vigoare pentru validarea mandatelor. De exemplu, Comisia face propunere de invalidare dacă există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârșirea de către respectivul deputat/senator a unor infracțiuni legate de derularea procesului electoral. Validarea sau invalidarea mandatelor de parlamentar se face cu votul majorității membrilor prezenți din Camera Deputaților, respectiv din Senat.

Astfel, Camera Deputaților și Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputați, respectiv senatori și după depunerea jurământului de către aceștia.

Formarea grupurilor parlamentare, alegerea liderilor de grup, alegerea președinților celor două camere, alegerea birourilor permanente

În cadrul primei reuniuni a noului parlament, membrii legislativului se constituie în grupuri parlamentare, care sunt structuri ale Camerei Deputaților, respectiv ale Senatului, formate din cel puțin 10 deputați, respectiv 7 senatori.

Grupurile parlamentare se pot constitui din deputați sau senatori care au candidat în alegeri pe lista aceluiași partid politic, a aceleiași formațiuni politice, pe listele unei alianțe politice sau alianțe electorale și din deputați care au candidat ca independenți. În prima sa ședință, fiecare grup parlamentar își desemnează: liderul de grup, unul sau mai mulți vicelideri și unul sau mai mulți secretari (Camera Deputaților); liderul de grup, un număr de 2 până la 4 vicelideri, în funcție de caz, și un secretar (Senat).

De asemenea, după constituirea legală a Camerei Deputaților, se aleg președintele Camerei Deputaților și apoi ceilalți membri ai Biroului permanent al acesteia. Președinții celor două camere, care sunt membri ai birourilor permanente și președinți ai acestora, se aleg pe durata mandatului celor două camere.

Biroul permanent al Camerei Deputaților, respectiv al Senatului, este format din președinte, 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori. Repartizarea funcțiilor din Biroul permanent al celor două camere pe fiecare grup parlamentar se realizează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare.

Fiecare dintre cele două camere își constituie, de asemenea, comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele își pot constitui comisii comune.

Atât birourile permanente cât și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei camere.

AGERPRES/ (Documentare — Ionela Gavril, editor: Andreea Onogea, editor online: Irina Giurgiu)